Alte 12 țări sunt „mai vulnerabile” și ar necesita o monitorizare atentă în cazul în care încetinirea globală va fi deosebit de puternică. Această listă include, de asemenea, o economie avansată: Italia, arată un comunicat de presă remis Mediafax.
Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, chiar dacă inflația a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% în martie și 4,1% în aprilie. Îngrijorările exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflația viitoare. Materializarea acestora indică o creștere substanțială a inflației prognozate pentru sfârșitul anului în curs de la 3% anterior la 4.2%. Rata șomajului a rămas la un nivel istoric de doar 3,3% în luna martie, în timp ce creșterea salariilor (câștigurile salariale medii nete) s-a accelerat la + 14% anual la martie 2019, de la + 13% în al 4-lea trimestru din 2018. În plus, moneda națională, care a fost remarcabil de stabilă în 2018, a scăzut anul acesta (-2.1% față de EUR YTD) pe fondul lărgirii deficitelor de cont curent, respectiv deficitului bugetar. „Ne așteptăm ca BNR să încerce in continuare reducerea dezechilibrelor macroeconomice, menținând un control ferm asupra lichidității pieței monetare, dar acest lucru este probabil să fie însoțit chiar si de majorarea ratei dobânzii în cursul acestui an”, arată analiza.
„Într-adevăr, la nivelul țărilor din CEE inflația în creștere (mai ales în România și Ungaria) a fost asociată și cu o creștere economică mult peste nivelul țărilor mai dezvoltare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, creșterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din România pentru primul trimestru are atașată și deficitele cele mai ridicate enunțate mai sus. Acestea, potențate de anumite incertitudini la nivel politic și în lipsa măsurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetară se pot ușor materializa în presiuni asupra cursului de schimb, ca supapă de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
În ceea ce privește piețele emergente, multe dintre ele sunt mai rezistente la șocurile externe sau la o încetinire globală decât înainte de recesiunea globală din 2008/2009, datorită politicilor mai bune și acumulării de rezerve valutare suficiente în ultimul deceniu.
Pe canalul de finanțare externă, există 18 economii care sunt în mod deosebit mai vulnerabile decât altele. Opt dintre ele sunt foarte expuse unei crize globale (inclusiv Argentina, Turcia, Cipru și Tunisia), se mai arată în comunicat.
Privind la canalul de comerț cu mărfuri, sunt identificate 45 de economii (inclusiv multe economii avansate) care sunt foarte dependente de export și, astfel, sunt susceptibile de a înregistra o încetinire semnificativă a ciclului. Șapte dintre aceste țări se confruntă cu riscuri economice sistemice mai ridicate în contextul lichidității externe globale, al ratelor datoriei publice și externe și al politicilor macroeconomice (inclusiv Italia, România, Croația și Vietnam).
Pe canalul prețurilor materiilor prime, există 11 exportatori importanți de materii prime non-combustibile (inclusiv Argentina și Africa de Sud) și 14 exportatori importanți de energie (inclusiv Algeria și Oman) identificați ca fiind mai vulnerabili la o recesiune globală.
Foto: Hepta